Cel fara pacat dintre voi sa arunce cel dintâi piatra asupra ei.
Ioan 8, 7
Adevarat, adevarat va spun ca voi veti plânge si va veti tângui, iar lumea se va bucura. Voi va veti întrista, dar întristarea voastra se va preface în bucurie.
Ioan 16, 20
S-a sculat de la Cina, S-a dezbracat de haine si, luând un stergar, S-a încins cu el. Dupa aceea a turnat apa în vasul de spalat si a început sa spele picioarele ucenicilor si sa le stearga cu stergarul cu care era încins.
Ioan 13, 4-5
Iar la masa era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus.
Ioan 13, 23
Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul.
Ioan 13, 34
Întru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii.
Ioan 13, 35
Ce este pacatul?
Pacatul este calcarea legii lui Dumnezeu, calcare voita sau nevoita, cu stiinta sau fara stiinta, cu fapta, cu cuvântul, cu gândul.
Pacatul este necinstirea adusa lui Dumnezeu, ocara, dispretuire, defaimare, nerecunoastere si vatamare adusa fiintei Dumnezeiesti, dintr-un sentiment egoist.
Pacatul este necredinta si neîncredere în Dumnezeu, în legea Lui si prea multa credinta si încredere în sine, pâna acolo ca omul sa-si fie singur lege, pentru ca de îndata ce ai calcat Legea lui Dumnezeu, ai urmat o alta lege, fie a ta, fie a diavolului. Pacatul este a doua rastignire adusa Mântuitorului, caci prin pacat se reînnoiesc toate batjocurile de altadata si toate bataile primite. Piroanele, sulita, spinii, prin pacat Mântuitorul le simte din nou. Acum însa nu mai sunt batute de cei ce-L defaimau si strigau: "Sa se rastigneasca, sa se rastigneasca"... Acum îi sunt administrate de cei ce zic ca cred în El, ca-I urmeaza poruncile, ca-L iubesc. Acum Îl scuipa în fata cei ce sunt botezati, acum cununa de spini I-o pun cei ce se numesc crestini, acum Îi dau palmele,acum Îi bat piroanele, acum Îl împung cu sulita, cei pentru care suferit batjocoriri si batai si pentru careSi-a dat sângele Sau pe Golgota pentru ca sa-I faca fii ai lui Dumnezeu, pentru ca sa le deschida Raiul, sa sfarme moartea si sa darâme Iadul.
Pacatul este îndepartare de Dumnezeu si în schimb apropiere de diavol, este îndepartare de casa Tatalui si pazire în tara straina a porcilor diavolului.
Pentru ca suntem robi aceluia caruia îi slujim (Ioan 8, 34), pacatul înseamna robia diavolului.
Când pacatuiesti nu mai socotesti ceea ce a facut pentru tine Dumnezeu, nu-I mai esti fiu, si nu te
gândesti la dreptatea Lui, care va pedepsi pe cei ce pacatuiesc împotriva Voii Lui.
Prin pacat toate lucrurile lui Dumnezeu sunt pornite împotriva scopului pentru care au fost facute.
Gura n-a fost facuta de Dumnezeu ca sa înjuram cu ea, sa bârfim si sa blestemam pe aproapele, ci gura
a fost facuta ca, cu ea, sa vorbim lucruri folositoare sufletului.
Mintea nu ti-a dat-o Dumnezeu ca, cu ajutorul ei, sa gasesti argumentele care te îndeparteaza de
Dumnezeu, ci ca sa gasesti argumentele care te apropie.
Ochii nu au fost facuti spre a privi ceea ce aduce vatamarea sufletului, ci spre a vedea creatiile lui Dumnezeu si spre a-I aduce multumiri.
Tot asa urechile, mâinile, picioarele n-au fost create spre a ne îndeparta de Dumnezeu.
Bunatatea si îndelunga rabdare a lui Dumnezeu nu vrei sa le socotesti ca atare? Caci sa stii ca tot
timpul ti s-a dat ca sa câstigi raiul si tu te pierzi socotind ca El nu va mai judeca, ca ne va ierta, ca
sunt altii mult mai rai decât tine.
Ce urmari are pacatul?
Raul pricinuit de el:
Prin pacat pierdem darul cel mai presus de fire ce-l avem de la Dumnezeu. Fara acest dar,
sufletul ramâne slut.
Prin pacat Duhul Sfânt este luat de la noi si nu mai suntem recunoscuti fii.
Prin pacat pierdem fericirea vesnica a raiului; pierdem posibilitatile unirii cu Dumnezeu si
petrecerea împreuna cu sfintii; pierdem lumina vesnica si odihna.
Câstigam iadul cu focul cel nestins si cu întunericul cel ce este totdeauna.
Prin pacat pierdem toate bunatatile pe care le-am facut înainte, caci Dumnezeu te va
judeca în ceea ce te va gasi facând.
Prin pacat pierdem ajutorul lui Dumnezeu (atât cât esti în pacat).
Spovedania
Nu plângi gândindu-te ca ai pierdut Raiul?
Nu te cutremura mâhnirea adusa lui Dumnezeu?
Nu te înfioara Iadul?
Nu cauti sa-ti dobândesti starea pierduta?
Se mai poate ?
Da! Trebuie numai sa vrei ...
Dumnezeu a stiut dintru început neputinta noastra si ne-a dat posibilitatea curatirii de pacate.
El a stiutca omul cât va trai va pacatui si ca, fara de greseala, nimeni nu este, de aceea spunea
ucenicilor Sai: Oricâte veti lega pe pamânt vor fi legate în Cer, si oricâte veti dezlega pe
pamânt vor fi dezlegate si în Cer, cuvinte prin care se instituie si Taina Spovedaniei.
Spovedania sau pocainta este o baie din care sufletul scaldat iese usurat de greutate si curat de
murdaria pacatelor, o baie în care se spala si se pierd toate întinaciunile si greselile noastre.
Spovedania este o doctorie care vindeca sufletul ranit de draci, o doctorie ce strica otrava pacatului.
Spovedania întoarce pe pacatos de la diavol la Dumnezeu si le pune din nou în legatura cu Facatorul sau.
Spovedania însemneaza aducerea sufletului la faptele si lucrurile care sunt pentru si dupa firea lui.
Spovedania reda pe om curat lui Dumnezeu.
Spovedania pregateste sufletul si trupul pentru primirea Sf. Trupului si Sângelui Mântuitorului nostru
Iisus Hristos.
Spovedeste-te în Biserica de patru ori pe an la acelasi Duhovnic.
Când îti faci examenul de constiinta gaseste-te vinovat, nu te justifica; gândeste-te la urmatoarele puncte:
a. Motivul sau scopul cu care sau pentru care ai pacatuit. A doua zi cauta sa ocolesti momentul
b. potrivit respectiv.
b. Intentia-ce ai voit de ai pacatuit.
c. Împrejurarile, ocoleste-le a doua zi.
d. Locul unde ai pacatuit.
e. Cât l-ai raspândit-ai îndemnat pe altii.
f. Numarul...
Spovedania trebuie facuta cu zdrobire de inima si cu parere de rau. Zdrobirea inimii este supararea si
durerea ce ti se pricinuieste când îti aduci aminte de pacat.
Aceasta durere nu sta numai în a simti pacatul, a suspina si a plânge pentru el, ci sta mai ales în a
urî pacatul. Parerea de rau este durerea ce o simte cel ce se pocaieste pentru ca s-a lipsit de darul lui
Dumnezeu si a câstigat munca.
Biserica a stabilit înainte de spovedanie sa tii un post de sapte zile sau chiar mai putin. Bolnavii sunt scutiti.
Scrie pacatele pe hârtie si citeste-le singur înaintea Duhovnicului.
Angajeaza-te în fata lui Dumnezeu sa nu le mai faci.
CELE 10 PORUNCI
Porunca întâi:
Eu sunt Domnul Dumnezeul tau, sa nu ai alti dumnezei afara de mine.
Crezi în Dumnezeu?
Crezi în Sfânta Treime?
Îl adori pe Dumnezeu?
Îl iubesti?
Îl cunosti? Te-ai silit spre a afla ceva despre Dumnezeu din cartile Sfintei Scripturi, cartile
bisericesti sau de altundeva?
Nu cumva crezi în farmece?
Nu ai umblat pe la ghicitori, prezicatori?
Nu faci spiritism?
Nu crezi în vise? Crede numai în Dumnezeu.
Nu cumva dai mai multa cinstire unei fiinte sau lucru decât lui Dumnezeu?
Nu pretuiesti banul, mâncarea sau vinul, femeia sau barbatul, mai mult decât pe Dumnezeu?
Ai cârtit vreodata împotriva lui Dumnezeu?
Nu ai deznadajduit din cauza vreunui necaz, suparare sau orice alt rau venit asupra ta?
Nu te-ai împotrivit adevarurilor si învataturii crestine?
Nu ai citit carti împotriva credintei?
Nu ai dat altuia sa citeasca?
Nu ai fost la adunarile necredinciosilor?
Nu ai citit cartile si revistele lor cu scopul aflarii altui adevar decât cel al Bisericii?
Nu ai aparat necredinta sau sectele sau mahomedanismul?
Nu ai dus daruri sectarilor?
Nu crezi în credinte desarte sau pagânesti? Ca mi-a iesit un preot înainte îmi merge rau,
mi-a iesit un cosar îmi merge bine, mi-a iesit cu plinul sau cu golul etc.?
Este Dumnezeu centrul preocuparilor tale?
Ti-ai pus întotdeauna nadejdea în Dumnezeu?
Crezi ca exista Rai sau Iad?
Crezi ca va fi Judecata?
Nu te încrezi prea mult în bunatatea lui Dumnezeu si în felul acesta nu te temi de judecata?
Nu crezi ca Dumnezeu nu te mai poate ierta din cauza prea multelor (tale) si grelelor pacate?
Ai cerut totdeauna ajutorul lui Dumnezeu?
Ti-ai facut regulat rugaciunile? Seara, dimineata si la prânz?
La Biserica mergi regulat?
La rugaciune si în Biserica te gândesti numai la Dumnezeu?
Peste zi îti mai aduci aminte de Dumnezeu?
Multumiri I-ai adus lui Dumnezeu dupa toate faptele tale?
Si înainte de a face ceva I-ai cerut ajutorul?
Rugaciunile nu le spui câteodata numai din obicei sau sa te scapi?
Nu te gândesti în alta parte în timpul rugaciunii?
Nu-ti vin gânduri ca nu te mai poti mântui?
Nu ai amânat pocairea spre batrânete?
Nu cauti sa mergi târziu la Biserica?
Asculti slujba atent?
Nu râzi, nu vorbesti sau nu te uiti dupa lume în Biserica?
Porunca a doua:
Sa nu-ti faci chip cioplit nici asemanarea vreunui lucru, din câte sunt în cer,
pe pamânt, în ape sau sub pamânt, nici sa te închini lor, nici sa le slujesti.
Nu cumva crezi ca unii oameni sunt mari si au valoarea pe care a avut-o Mântuitorul?
Exemplu: filosofii sau sefii de religii.
Crezi în Sfintele Icoane?
Cel de închinare le dai?
Nu crezi cumva ca Icoana este chiar Sfântul pe care îl zugraveste?
Nu cumva crezi în oameni-femeia ta, barbatul tau, copilul tau, etc?
Nu te închini vreunui lucru, banului, mâncarii, bauturii sau altor placeri?
Nu cumva mintea este singura ta lege si faci numai ceea ce-ti spune ea?
Porunca a treia:
Sa nu iei Numele Domnului Dumnezeului tau în desert.
Ai înjurat vreodata de Dumnezeu Tatal sau de Mântuitorul Iisus Hristos?
Ai înjurat de Îngeri, Arhangheli?
Ai înjurat de Sfânta Fecioara?
Ai înjurat de Sfinti, Biserica, Paste, Candela, Icoane, Cruce si altele?
Ai adus numele Domnului drept marturie mincinoasa?
Ai luat altfel de marturii: ochii tai, viata ta, mântuirea sufletului tau? Caci Mântuitorul a zis:
Vorba ta sa fie da si nu; caci ce e mai mult vine de la diavol.
Ai dracuit? Ai trimis pe altii la dracu sau pe tine?
Ai obiceiul sa blestemi pe cei ce-ti fac rau? Mântuitorul ne-a învatat sa ne rugam pentru ei.
Juramânt fals ai depus?
Dar juramânt adevarat?
Nu întrebuintezi ca juramânt formula "zau", care este prescurtarea lui "pe Dumnezeul meu"?
Porunca a patra:
Adu-ti aminte de Ziua Domnului, sase zile sa lucrezi, iar a saptea sa o serbezi.
Ziua Domnului este Duminica. Aceeasi valoare o au si toate sarbatorile instituite de
Sfânta Biserica,
de peste an.
Tinut-ai toate Duminicile si sarbatorile?
Fost-ai în toate aceste zile la Biserica?
Cei din casa ta le-au tinut, au fost la Sf. Biserica, nu i-ai oprit pentru vreun lucru?
Altora nu le-ai dat de lucru în aceste zile? Nu mergi prea târziu la Biserica?
Ziua Domnului o serbezi cum trebuie? Sau e pentru tine o zi obisnuita sau o zi de
chefuri si petreceri?
Dimineata mergi la Biserica? Dupa masa citesti carti folositoare, ziditoare de suflet?
Te îngrijesti de suflet mai mult în aceasta zi decât în altele?
Nu ai facut sau ai participat la claci?
Nu te porti cu necuviinta în Biserica?
Nu ai hulit Biserica si pe slujitorii Sf. Altar?
Pe preoti îi cinstesti ca pe slujitorii lui Dumnezeu? Nu-i batjocoresti? Nu-i bârfesti
spunându-le pacatele?
Te rogi pentru ei? Îi asculti?
Porunca a cincea:
Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta ca sa-ti fie tie bine si sa traiesti ani multi.
Nu ti-ai batut parintii sau socrii?
Nu i-ai înjurat sau persecutat?
Ai ascultat sfaturile lor?
Nu i-ai înselat cu ceva?
Nu le-ai speculat buna credinta?
Când au fost în necazuri i-ai ajutat?
Slujbe dupa moarte le-ai facut?
Fratii, surorile, le-ai ajutat?
Ai purtat grija de sotie, de copii? Caci Sf. Pavel zice: Daca nu poarta cineva grija de ai
lui si mai ales de cei din casa sa, s-a lepadat de credinta si este mai rau decât
un necredincios. (1 Timotei 5, 8)
Nu ti-ai batut sotia? Nu te-ai purtat rau cu ea? N-ai înjurat-o?
Sotul ti l-ai cinstit? Sotia sau sotul ti-ai iubit ca pe tine însuti?
Nu ti-ai înselat sotul sau sotia?
Nu i-ai facut viata mai grea? Nu esti cicalitor?
De cele sufletesti ale celor din casa ta te-ai îngrijit suficient?
Cum te-ai purtat cu parintii sufletesti? Nasi, profesori, preoti? I-ai respectat si i-ai ajutat?
Nu ai fost obraznic sau încapatânat cu parintii?
Nu i-ai suparat? Mâniat?
Nu i-ai vorbit de rau, batjocorit?
Nu ai râs de neputintele lor?
Ai luat seama sa-si faca datoriile religioase?
Nu te-ai rusinat de ei?
Nu ti-ai cheltuit banii pe lucruri nefolositoare (tutun sau alte placeri) si în felul acesta ai lipsit
familia de cele trebuitoare?
De esti parinte
Ai îndreptat pe copii tai pe drumul Bisericii, cu fapta si cu cuvântul?
Nu le-ai dat exemplul tau de certuri, betii, vorbe porcoase, minciuna, furt, necinste, clevetire, lene?
Nu cumva traiesti în concubinaj si copiii vad acest lucru?
Pentru faptele rele: certuri, minciuna, bataie, furt, i-ai pedepsit? Nu cumva din mila i-ai crutat?
Pentru copiii tai, sotie, sot, frati, surori, parinti, ai facut rugaciuni?
Nu ai fost prea aspru, sau prea blând cu copiii tai?
Slugi rele care sa învete copiii lucruri stricacioase de suflet nu ai tinut?
De esti tutore
Ti-ai îndeplinit toate îndatoririle materiale si morale fata de copil?
De esti stapân/patron
Cum te-ai purtat cu servitorii sau ucenicii tai?
Le-ai platit leafa cinstit, nu le-ai retinut pentru cine stie ce motive?
I-ai îndemnat sa-si faca datoriile religioase?
Nu i-ai îndemnat sa faca vreun pacat?
De esti sluga /angajat
Ai ascultat stapânii, patronii etc.?
Ti-ai îndeplinit cu harnicie toate datoriile?
Nu le-ai lucrat de mântuiala?
Nu le-ai furat ceva?
Nu le-ai povestit casa?
Porunca a sasea:
Sa nu ucizi
Nu cumva ai ucis vreodata cu voie sau fara voie?
Nu doresti sa ucizi, nu ai gânduri de razbunare? Ai laudat pe cineva care a omorât?
Nu doresti moartea cuiva, fie pentru a-i lua averea, femeia, barbatul etc?
Nu ai batut pe cineva?
Nu ai amenintat?
Nu urasti pe cineva, esti împacat cu toti cunoscutii?
Doresti rau cuiva, moarte, paguba?
Te bucuri de raul ce se întâmpla semenului?
Cum te porti cu cei din jur?
De esti barbat ai admis lepadarea de copii?
De esti femeie, nu ai lepadat prunc cu voie?
Nu ai cautat sa te sinucizi direct sau indirect?
Ai facut vânatoare?
Porunca a saptea:
Sa nu preacurvesti.
Curvie face cel necasatorit; preacurvie cel casatorit
Nu ai curvit sau de esti casatorit n-ai preacurvit?
Nu traiesti în concubinaj?
Nu pacatuiesti împotriva firii: onanie sau homosexualitate?
Nu cumva poftesti sa curvesti cu barbatul sau femeia altuia?
Nu cauti prilej de curvie?
La lucruri rusinoase nu te gândesti prea mult?
Nu cauti sa-ti aduci aminte de asemenea scene?
Nu vrei sa vezi partile rusinoase ale corpului?
Nu vorbesti lucruri rusinoase?
Nu ai citit carti care sa-ti produca placeri sexuale?
Nu ai îndemnat pe altul sa faca acest pacat?
Nu ai facut pe altul sa pacatuiasca prin îmbracaminte sau gatire?
Porunca a opta:
Sa nu furi.
Preotul nu poate ierta furtul neînapoiat; deci sa restitui ceea ce ai furat si apoi spovedeste-te.
N-ai furat bani sau alte obiecte de la stat, societate sau vreun om?
N-ai pagubit pe altii?
Pe cel pagubit l-ai despagubit?
De averea altuia, încredintata tie, ai avut destula grija?
Bani sau alte obiecte pe care le-ai luat împrumut, le-ai restituit?
Ai primit lucruri furate?
Lucrurile gasite le-ai dat înapoi?
N-ai schimbat hotarele pamântului cu vecinul tau?
N-ai îndemnat pe altul sa faca acest lucru?
N-ai luat dobânda prea mare?
N-ai falsificat vreo marfa, n-ai vândut-o ca marfa buna?
La cântar sau socoteala n-ai înselat?
N-ai luat de la cel mai mic decât tine lucruri cu de-a sila?
N-ai luat mita?
N-ai învatat copiii sa fure?
N-ai gânduri de îmbogatire pe cai necinstite?
Porunca a noua:
Sa nu marturisesti strâmb împotriva aproapelui.
N-ai jurat strâmb?
N-ai mintit?
N-ai adus marturii mincinoase?
Te-ai purtat corect cu semenul tau?
Nu l-ai mintit?
Nu cumva ai purtat minciuni?
Nu cumva ai umblat cu povesti de la unul la altul?
Porunca a zecea
Sa nu poftesti si sa nu doresti nimic, din ceea ce vezi ca are fratele tau.
Dorit-ai femeia, fiica, barbatul sau fiul aproapelui tau?
Dorit-ai averea vecinului?
Nu ai dorit starea sociala a celui mai mare ca tine?
N-ai urât din aceasta cauza pe vecin?
N-ai dorit casa, sau pamântul, sau vita, sau lucrul fratelui tau?