Despre cele 5 rani ale lui Iisus

Din scrisorile misionare ale Sfântului Nicolae Velimirovici (1880-1956)

Îmi scrii ca ai auzit de la femeile batrâne un „basm” despre cele cinci rani ale lui Iisus, si întrebi cum a luat nastere acest basm.
Vai, fiica, citeste Noul Testament! Vai, sârbilor, nu va faceti de rusine înaintea cerului si pamântului prin necunoasterea credintei voastre! Lasati deoparte toate celelalte învataturi si lecturi pâna ce veti învata mai întâi ceea ce e mai important si mai mântuitor. Mai întâi vine cunoasterea credintei, si dupa aceea toate celelalte învataturi. În Anglia toata lumea citeste Sfânta Scriptura a lui Dumnezeu. Si oamenii de stat si politicienii si carturarii si muncitorii obisnuiti îsi dau osteneala ca întotdeauna sa îsi sareze cuvintele, discursurile, articolele, cartile prin cuvinte din Sfânta Scriptura, sa dea tarie si podoaba cuvintelor omenesti prin cuvintele dumnezeiesti, cum s-ar împodobi niste coliere de sticla cu diamante.
Iar cele cinci rani ale lui Iisus nu sunt vorbe, ci o realitate înfricosatoare. Ca atare, ele trebuie cunoscute chiar mai bine decât cuvintele. Doua rani în mâini, doua rani în picioare, una în coasta. Toate cinci ranile de la cuie negre, ca si de la mai negrul înca pacat omenesc. Strapunse mâinile, cu care binecuvânta. Strapunse picioarele, cu care umbla si calauzea pe singura cale dreapta. Strapuns pieptul, ce revarsa din sine focul iubirii ceresti în piepturile omenesti racite.
Fiul lui Dumnezeu a îngaduit :

- sa I se strapunga cu fier mâinile pentru pacatul multelor mâini – al unei paduri de mâini – care au ucis, au furat, au dat foc, au jefuit, au întins curse, au facut silnicii; si

- sa I se strapunga picioarele pentru pacatul multor picioare – al unei paduri de picioare – care au umblat spre rau, au ratacit nevinovatia, au prigonit dreptatea, au pângarit sfintenia, au calcat bunatatea; si

- sa I se strapunga pieptul pentru multele inimi împietrite, un munte de inimi în care s-a nascut toata rautatea si toata lipsa de Dumnezeu, si gândurile hulitoare, si poftele dobitocesti, si în care de-a lungul tuturor veacurilor au fost faurite planurile de iad ale fratelui împotriva fratelui, ale vecinului împotriva vecinului, ale oamenilor împotriva lui Dumnezeu.

Strapunse au fost mâinile lui Iisus – ca mâinile fiecaruia sa se curateasca de faptele pacatoase.

Strapunse au fost picioarele lui Iisus – ca picioarele fiecaruia sa se abata de la caile pacatoase.

Strapuns a fost pieptul lui Iisus – ca inima fiecaruia sa se curete de poftele si de gândurile pacatoase.
Când cumplitul Cromwell, dictatorul Angliei, a început sa ia manastirilor averea si sa le închida, pe pamântul Angliei a luat nastere o procesiune zgomotoasa, alcatuita din câteva sute de mii de fiinte omenesti, ca semn al nemultumirii poporului. Înainte erau purtate steaguri cu înscrisul: Cele cinci rani ale lui Iisus, si se cântau cântece duhovnicesti si se slujeau slujbe Dumnezeiesti pe câmpuri. Cumplitul dictator s-a înspaimântat foarte si s-a temut mai mult de acele steaguri decât de orice altceva, si a murit în silnicia sa.
Cele cinci rani ale lui Iisus sa te învete, fetita, sa-ti pironesti cele cinci simturi de Dumnezeul Cel Viu.
Cele cinci rani ale lui Iisus sunt cele cinci izvoare ale sângelui preacurat prin care a fost spalat neamul omenesc, prin care a fost sfintit pamântul. Prin aceste cinci izvoare a curs tot sângele Dreptului, pâna la ultima picatura. Domnul Cel facator de minuni, Care a stiut a înmulti pâinea si a hrani cu cinci pâini 5000 de flamânzi, înmulteste neîncetat acest preacurat sânge al Sau si prin el hraneste si adapa din mii de altare multe milioane de credinciosi. Aceasta este Sfânta Împartasanie, fiica a Iui Iisus.
În Vinerea Mare lipeste-te cu sufletul de Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu sub cruce, ca si pe tine sa te spele sângele de viata facator din cele cinci rani ale lui Iisus. Ca sufletele curatite si înviate sa poata Duminica, dimpreuna cu Mironositele, striga cu veselie:

Hristos a înviat !